KNAUF Vată minerală bazaltică FKD-S Thermal

96,08 lei

Golește

Cantitatea dorită

Selectează cantitatea

Cod Produs

Nu se aplică

1 bax = 1.8 mp

* Toate prețurile sunt cu TVA inclus

    Date tehnice

    Material: materialul termoizolant FKDS este fabricat din vată minerală bazaltică, lipită cu răşini sintetice. Este hidrofobizat pe întreaga secţiune transversală.
    Destinaţie şi domeniu de utilizare: plăci din vată minerală bazaltică menite pentru izolarea termică a pereţilor exteriori; se montează deasupra liniei de soclu, pentru a fi ferit de umezeală; fixarea plăcilor se face prin lipire şi prin ancorare mecanică.

    KNAUF FKD-S Thermal – MW-EN 13162-T5-DS(TH)-CS(10)30-TR10-WS-WL(P)-MU3,5
    Coeficient de conductivitate termică: 0,035 W/m.K
    Grosime: 50 mm – 180 mm

    Documentații de referință

    Întrebări și răspunsuri

    Ce grosime este recomandată la termoizolaţie?

    Răspuns:

    Cu cât este mai gros, cu atât este mai bine. Conform noilor norme europene, grosimea termoizolaţiei la clădiri noi este după cum urmează: acoperiş min. 20 cm, perete exterior min. 6,5 cm; la clădiri renovate: acoperiş min.15cm, perete exterior min.7,5 cm.

    Ce sunt punțile termice?

    Răspuns:

    Punţile termice sunt acele părţi ale stratului extern al structurii clădirii, a căror conducţie termică este mult mai mare decât a celorlalte părţi.

     

     

    Ceea ce desigur înseamnă ca izolaţia este insuficientă în acele puncte, deci există o cantitate mai mare de căldură prin convecţie dintre spaţiu încălzit şi cel neîncălzit. Aceste puncte, linii sau zone punctuale unde majoritatea căldurii scapă din structură sunt numite punţi termice. Aceste mici elemente “negative” pot fi punţi termice geometrice, cum ar fi toate colţurile clădirilor, unde suprafaţa internă încălzită este întodeauna mai mică decât suprafaţa de contact din exterior care transmite căldură. Sau aceste punţi termice pot fi structurale, când materiale cu rezistenţă redusă la căldură (capacitate de izolare termică redusă) întrerup o structură bine izolată. Exemple tipice pentru aceasta sunt buiandrugi, centuri, grinzi din beton armat în zidărie fără izolaţie (punţi termice liniare) şi ancore fixate cu cuie de metal (punţi termice punctuale). Toate acestea pot fi evitate printr-o proiectare anterioară atentă. Al treilea tip de punţi termice pot fi cauzate de neglijenţa umană, când distanţa dintre căpriori are goluri, când tavanul în jurul ferestrelor şi uşilor nu este adecvat sau dacă se doreşte folosirea unor celule neînchise pentru izolarea structurii care intră în contact cu solul.

    De ce prezintă probleme punţile termice?

    Răspuns:

     

     

     

     

    Din cauza “migrării” căldurii din interior spre exterior, cresc semnificativ costurile de încălzire ale casei: e ca şi cum “noi am încălzi strada”. Suprafaţa interioară pe care o simţim rece reduce senzaţia de confort, iar pentru o temperatură plăcută a camerei, aceasta trebuie încălzită excesiv. Fiecare grad Celsius cu care putem reduce temperatura camerei înseamnă o economie de energie de 6-7%. Partea rece a punţii termice interioare ar putea duce la condensarea umidităţii, ce poate genera mucegai dăunător sănătăţii.



    Care este grosimea optimă a stratului izolator - este o întrebare constantă când se izolează faţada. Aceasta depinde de materialul peretelui, de punţile termice, de forma clădirii, de calitatea dorită – şi pe lângă toate acestea – depinde de posibilităţile noastre financiare. De ex., în Ungaria nu sunt multe unităţi din zidărie ce satisfac cerinţele de confort termic fără o izolaţie suplimentară, iar reglementările din acest domeniu au început să fie răspândite din 2006. Dacă zidăria este făcută din carămidă veche (ex. din B30, tipic în Ungaria din anii ‘80) sau beton armat, atunci limita minimă de grosime a izolaţiei este de 8-10-12 cm, pentru polistiren expandat sau vată minerală de calitate medie. Dacă se foloşte o structură poroasă modernă, pot fi suficienţi 5 sau 6 cm. În acest caz trebuie notat că prin creşterea grosimii izolaţiei faţadei,  se fac economii mult mai mari la costurile cu încălzirea, faţă de costurile totale ale manoperei suplimentare. Crescând grosimea stratului termo-izolant, nu se schimbă costul adezivului, plasei, amorsei şi a tencuielii folosite, nici taxele de construcţie sau cele pentru schele.

    Cu ce material ar trebui făcută izolarea?

    Răspuns:

    Aceasta este de asemenea o întrebare frecventă. Ca o regulă de bază se poate afirma că în cazul unui perete masiv, solid, cu o permeabilitate ridicată la vapori (ex. beton, cărămidă plină, piatră, bolţar B30, etc.) este recomandată izolarea cu polistiren, iar pentru acei pereţi care permit migrarea vaporilor (ex. pereţi din chiripici de lut) este recomandată izolarea cu vată minerală.

    Dacă dorim să construim zid din elemente beton celular sau din cărămizi ceramice modern, cu goluri, atunci pe lângă ţinerea sub control a vaporilor, polistirenul poate să fie o alternativă bună şi economică. Dar dacă existe cerinţe speciale de rezistenţă la foc sau izolare acustică, atunci în pofida diferenţei de preţ de 2-3 ori mai mari, ar trebui să alegem sistemul de vată minerală bazaltică.

    Cum ne ajută izolarea fațadei să economisim bani și vara?

    Răspuns:

     

     

    Prin izolaţie se pot economisi sute de Euro, inclusiv vara – Izolaţia termică încălzeşte pe timpul iernii şi răcoreşte pe timpul verii

    În canicula verii, factura de electricitate poate provoca surprize neplăcute pentru proprietarii ale căror locuinţe nu sunt izolate termic corespunzător.

    În schimb, într-o clădire termoizolată corect, costurile funcţionării instalaţiei de aer condiţionat, adică facturile de electricitate aferente, pot fi reduse cu aproape 50-70%.

    „Din experienţa noastră, majoritatea oamenilor care îşi renovează locuinţele se gândesc numai la anotimpul rece, atunci când aleg grosimea necesară termoizolării faţadei. Deci, de obicei sunt plăcut surprinşi când temperatura interioară este mai plăcută după termoizolare, nu numai iarna, ci şi pe timpul verii. Aceasta deoarece aparatele de aer condiţionat, care sunt destul de răspândite, trebuie să funcţioneze mai puţin timp, astfel consumul energetic va scădea cu 250-400 kW, iar costurile aferente se reduc cu 100-200 de lei”, a declarat Gábor Csokló, director tehnic al Masterplast Plc.

    Necesarul anual de energie pentru o clădire medie, cu o suprafaţă de 70-80 mp şi un acoperiş tip şarpantă, este de cca. 310-350 kWh/mp. Costurile cu energia şi apa caldă menajeră pentru o asemenea clădire sunt între 4.400-5.700 lei  pe an, la care se adaugă cele cu funcţionarea instalaţiei de aer condiţionat, de cca 300-400 lei lunar.

    Renovarea unei asemenea clădiri poate fi realizată cu sume începând de la 37-42 mii lei: termoizolarea podului cu vată minerală de 20 cm grosime, izolarea faţadei cu un sistem termoizolant (polistiren) de 12 cm, înlocuirea uşilor şi ferestrelor, modernizarea sistemului de încălzire cu un repartitor în fiecare cameră şi cu o centrală termică performantă. Astfel, necesarul anual de energie al clădirii (încălzire, apă caldă) poate fi redus cu 100 kW/mp. „Luând în considerare preţul resurselor energetice în prezent, putem economisi 2.800-3.300 lei anual într-o construcţie termoizolată. Costul funcţionării unei instalaţii de aer condiţionat în timpul lunilor de vară poate fi de aproximativ 330-660 lei pe lună, pe când într-o clădire corespunzător izolată, 50-70% din această sumă poate fi economisită pe timpul unei veri, ceea ce în total reprezintă 400-600 lei”, a adăugat Gábor Csokló.

    În cazul în care clădirea nu este izolată corect, în ciuda măsurilor luate, aceasta se va supraîncălzi şi de aceea costurile de funcţionare ale instalaţiei de aer condiţionat vor fi mai mari. Pentru păstrarea unei temperaturi optime, sunt necesare parasolare la uşile şi ferestrele expuse constant radiaţiilor solare, precum şi izolarea acoperişului prin aplicarea unei suprafeţe care să reflecte căldura. În plus, clădirea are o protecţie suplimentară contra încălzirii dacă masa sa stochează căldura (adică, dacă are pereţi solizi şi tavane care să stocheze căldura, ca o baterie), dacă suprafeţele însorite sunt zugrăvite în culori deschise (reflectând o parte din căldură) sau dacă în spatele suprafeţelor însorite există un spaţiu bine ventilat. Mai ales pe parcursul verii, pe lângă dotările tehnice ale clădirii, sunt importante şi obiceiurile locatarilor. În timpul caniculei (ca şi pe timpul iernii, de altfel), aerisirea trebuie să fie de scurtă durată, cel mai indicat moment fiind dimineaţa devreme, pe răcoare.

    Livrare
    48 de ore

    Calitate
    permanentă

    Suport
    tehnic

    Cumpărături
    sigure